Am avut norocul să îl pot alăpta pe Cristian, fiul meu, EXCLUSIV cu lapte matern până la 6 luni! Şi mă bucur că m-am ambiţionat şi mi-a reuşit acest lucru, mai ales că revenisem pe micul ecran la 2 luni jumătate ale fiului meu. Deşi începutul alăptării nu a fost tocmai uşor, m-am bucurat să-mi ştiu copilul mereu satul cu ce pot eu să-I ofer cel mai bun – laptele meu. Având în vedere că nu am avut vreo problemă în adaus în greutate, am început a mă gândi mai serios la diversificare la 6 luni împlinite.
Îmi aduc şi acum aminte primele linguriţe de mâncare nouă, cu gust nou şi evident, grimasele lui pe măsură J Era mijloc de iulie 2014, căldurile şi năduful – pe măsură datei din calendar J Dar nu acest lucru e important.
Ceea ce vreau să va relatez astăzi este MODUL în care am introdus treptat-treptat alimentele în meniul lui Cristian. Totodată, va voi explică rând pe rând câteva dintre regulile despre DIVERSIFICARE pe care le aud frecvent de la pediatrii din Moldova – aspecte bine de ştiut de fiece părinte.
Ce zice Organizația Mondială a Sănătății referitor la DIVERSIFICARE?
Atât Asociaţia Americană de Pediatrie, cât şi OMS recomandă începerea diversificării la vârstă de 6 luni împlinite. Societatea gastroenterological Europeană – între 4-6 luni.
Până la vârsta de 4 luni, diversificarea este total interzisă!
Până la 4 luni, sistemul digestiv al copilului este imatur şi nu este pregătit să accepte alte alimente în afară de lapte. O diversificare începută înainte de această vârstă favorizează apariţia alergiilor şi a intoleranţelor alimentare.
Diversificarea alimentaţiei începe DOAR dacă cel mic în într-o stare perfectă de sănătate.
Cum determinați dacă copilul este pregătit pentru alte alimente decat laptele matern?
Iată câteva repere:
- Copilul poate şedea fără probleme în scaunul de masă şi întoarce capul uşor;
- Greutatea copilului s-a mărit destul de la naştere, iar medicul de familie sau pediatru va permis să începeţi diverisificarea;
- Copilul vă priveşte foarte atent şi vă urmăreşte cu privirea atunci când luaţi masă;
- Copilul se întinde să ia în mânuţă vreun aliment de pe masă;
- Copilul nu mai scuipă mâncarea solidă indată ce încerci să i-o daţi.
Cum se face diversificarea?
Evident, prin introducerea alimentului nou treptat. Şi începem de la 1-2 linguriţe. Nu mai mult. Alimentul ales pentru prima masă trebuie să aibă culoarea albă sau verde (exemplu: broccoli, dovlecel, conopidă). Eu am optat pentru borcănaşe din farmacii Gerber® cu dovlecel. Aşa am simţit că fac bine, căci, întâi de toate, nu ştiam cum va reacţiona copilul la dovlecel. Şi a reacţionat bine. I-am oferit prima masă în prima parte a zilei, aproximativ la oră 12.00, că să văd care îi vă fi reacţia. După aceste 2 linguriţe de piure de dovlecel, l-am pus la sân să-şi continue masă. Şi mă bucur că am reuşit să facem faţă provocării J
Lucruri esentiale despre prima masa din diversificare!
- Se oferă DOAR un singur aliment!
- În majoritatea cazurilor, diversificarea începe cu piure de legume monocomponente fie de culoare verde sau albă (dovlecel, broccoli, conopidă, păstârnac, cartof, ţelină)
- Alimentul trebuie să fie destul de consistent
- Dacă aţi ales să faceţi un piure de legume acasă, NU adăugaţi sare!
- Masă de legume va înlocui progresiv masă de lapte de la orele 12.00 – 14.00
- Mâncarea trebuie să fie de temperatura corpului
- Dacă copilul refuză, nu insistaţi cu acel produs
- Discutaţi cronologia introducerii alimentelor complementare cu medicul Dvs. De familie sau pediatru. Fiecare copil este individual şi, poate, ar fi necesar în cazul Dvs. Să începeţi diversificarea cu Terciuri sau pireuri de legume.
- În primele luni de diversificare laptele matern continuă să fie alimentaul de bază al copilului. Produsele noi ce i se oferă sunt complementare.
A doua zi de diversificare
Văzând că, în prima zi, Cristian a mers ok cu piureul de legume de dovlecel, a doua zi am procurat un borcănaş la fel şi i-am oferit, de data aceasta, 3-4 linguriţe de pirelus.
A treia zi de diversificare
În a treia zi – i-am oferit lui Cristian jumătate de porţie din borcănaş, aproximativ 40 grame. În a patra zi – tot borcănaşul, adică 80 grame. Doar după ce aţi testat un prim produs, puteţi introduce un altul – după aceeaşi schemă. Preferabil este că produsul ales să fie tot o legumă de culoare albă sau verde: broccoli, de exemplu. I-am oferit masă la oră amiezii.
La a 5-6 zi am încercat pireul de cartof dulce. Îl făcusem acasă. Am adăugat în el şi o picătură de ulei de floarea-soarelui. Dna doctor pediatru care ne-a curat începutul diversificării a venit cu această recomandare de a utiliza ulei de floarea-soarelui în detrimentul uleiului de măsline pe motiv că primul este un produs al nostru, pe care corpul îl recunoaşte uşor şi risc de alergie la acest tip de ulei practic nu există.
Treptat, am introdus în dietă copilului meu, din legume, tot ce înseamnă verde şi alb. Când reuşeam, găteam supite acasă, când trebuia să-i ofer pireu celui mic, procuram din farmacii borcănaşe Gerber® cu diverse combinaţii de legume: conopida+cartof; broccoli+dovlecel, cartof+dovlecel, chiar piure din 3 tipuri de legume. Rând pe rând-ceapă, mazărea verde, ceapă verde, ţelină, păstârnacul, cartoful, varză albă, păstăile, chiar pătrunjel şi mărar – toate Cristi le-a probat, să văd ce şi cum îi place. Avocado – Cristian era topit după el J Pireul de spanac – la fel!
Văzând că e bine cu pireurile de legume, aproximativ peste 12-14 zile de la începutul diversificării, am preparat o supiță din dovlecel, cartof şi un pic de praz (se face din legume de culoare albă şi verde). A reacţionat, la fel, foarte bine.
Urmatoarea etapă – Măria sa, Morcovul :)
Având în vedere că are culoarea portocalie, morcovul poate crea o uşoară alergie. Întâi în supite, apoi în borcănaş Gerber® cu Morcov, micul meu prinţ l-a acceptat şi pe el. Aveţi grijă să nu abuzaţi de morov. Consumat în cantităţi mari, el poate colora tegumentele copilului în galben şi poate cauza chiar constipaţii.
Între timp, am început să-i pun în supișe deja paste, orez şi alte cereale. Deja legumele mi se păreau prea puţin şi doream că supița să fie un pic mai consistenţă.
Ţineţi minte!
Trebuie să respectaţi un interval de 3-4 zile pentru introducerea unui nou aliment, pentru că să puteţi observă modul în care bebeluşul tolerează un aliment sau altul.
Când oferim celui mic cereale şi terciuri? Ce fel de terciuri sunt potrivite?
Tot până la 7 luni, în alimentaţia lui Cristian am introdus şi cerealele. Cele mai recomandate tipuri de cereale pentru copil sunt cele fără gluten. Întâi am probat orezul, apoi hrişcă, după care se poate introduce porumbul. Mămăligă făceam acasă frecvent, doar că mai mult sub formă de terci. În cazul orezului, am ales gama de terciuri monocomponente NESTLE®, perfecte pentru începutul diversificării.
De ce este bine să începeţi cu alimentarea terciurilor cu un singur component?
Momentul introducerii alimentelor suplimentare diferă de la bebeluş la bebeluş. Dacă veţi oferi copilului un terci combinat pentru început, iar cel mic va face o alergie, o diaree sau balonare, nu veţi şti care din acele componente din terci au provocat reacţia. Oferind terciuri monocomponente, urmărim cu atenţie cum reacţionează organismul la ele şi cum le acceptă.
Terciul cu lapte sau fără de lapte: care este cel mai bun pentru început?
Pentru prima etapă a diversificării, cele mai recomandabile terciuri sînt cele fără lapte, mai ales dacă bebeluşul Dvs. are o greutate potrivită vârstei lui sau este un pic supraponderal. După ce aţi încercat, rând pe rând, mai multe tipuri de cereale, îi puteţi procura celui mic deja terciuri combinate, cu 2-3 tipuri de cereale în acelaşi pachet.
Apropo, terciul din cereale reprezintă una dintre principalele surse de carbohidraţi, fibre, fier, seleniu, vitaminele В1, В2, РР şi altele, proteine şi grăsimi.
- Hrişca este una dintre cerealele cele mai nutritive şi valoroase. Conţine cantităti mari de proteine, minerale (magneziu, fier, zinc, cupru), vitaminele B1, B2, PP şi fibre, şi nu conţine gluten.
- Orezul este bogat în fibre dietetice. Mulţi părinti sînt de părerea că orezul „constipează”. Am aflat că producătorii au grijă că, la pregătirea terciurilor pentru copii în condiţii industriale, să nu folosească brizură de orez. Din acest motiv, terciurile sînt uşor digerabile şi nu provoacă constipaţie.
În acest context, terciurile NESTLE® din făină de orez sunt recomandate pentru toţi copii, chiar şi celor cu scaun instabil.
- Cerealele din porumb conţin aproximativ aceeaşi cantitate de fibre că şi orezul. Aici este vorba insă de mai multe proteine şi conţinutul puţin mai mare de fibre şi fier.
- Fulgii de ovăz au o valoare nutritională ridicată. Un plus mare sunt proteinele vegetale, substanţele minerale (magneziu, calciu, fier, cupru, mangan, zinc) şi vitaminele: В1, В2, РР. De asemenea, puteţi regăsi grăsimi şi fibre.
- Cerealele de gris, obţinute din grîu, conţin puţine fibre. Grisul este bogat în proteine vegetale şi amidon. În acelaşi timp, conţinutul de vitamine şi minerale este mai mic comparativ cu celelalte cereale. Eu îl ofeream lui Cristian mai răruț, deşi mama îmi zicea tot timpul că ea cu griş ne-a crescut.
Din experienţă mea, în majoritatea cazurilor, am procurat doar terci fără lapte adaos. Terciul îl ofeream după somnul de amiază, aproximativ la ora 17.00 sau de dimineaţă, de la ora 9.00.
Atenție!
Este recomandată o anumită ordine ceea ce ţine de introducerea terciurilor. Această succesiune-orez, hriscă, porumb, grîu, ovăz, gris-este considerată una benefică.
Şi încă un lucru ce ţine de terciuri pe care îl susţin pediatrii: dacă un copil adaugă mai puţin în greutate decât ar fi firesc, începerea diversificării are loc cu CEREALE şi TERCIURI. Întâi – orez pe apă, apoi – hrişcă, dar şi ovăzul pot fi introduse primele în dietă. Legumele şi piureurile din ele ar fi pe loc secund dacă am face un top al produselor potrivite copiilor cu greutate mică.
Roşiile şi alte produse de culoare roşie: când le oferim copiilor?
Personal, roşii am oferit copilului meu în supite, la început, aproximativ în luna a 9-10. Ştiind că eu am fost alergică la alimente de culoare roşie în copilărie, am ales să întroduc acest tip de alimente un pic mai târziu. Dar, spre bucuria mea, a reacţionat destul de bine Cristian. Evident, nu i-am oferit suc concentrat de roşii la masă, dar câte una să se delecteze îi permiteam. Ţineţi minte că roşiile sunt un produs acid şi, în consecinţă, un pic mai greu tolerat de copil.
Oul: când îl introducem în meniu?
Se permite după vârstă de 6 luni, eu l-am oferit aproximativ la 7-7,5 luni. Noi am oferit, la-nceput, ouă de prepeliţă copilului. Le fierbeam bine-bine 10-15 minute. De 3 ori pe săptămâna (adică peste o zi), copilul meu mânca ou. Introducerea lui – treptat-treptat. (iniţial – o pătrime din gălbenuş, apoi – o jumătate, apoi – un gălbenuş întreg).
!!! Albuşul NU se oferă copilului până la vârstă de 1 anişor. După această vârstă – este permis!
Reţetă: Deseori, când mergeam în ospeţie cu Cristian, îi preparam de-acasă, la abur, broccoli şi fierbeam ouă de prepeliţă. Pisat cu furculiţa, cât de mult mai prefera combinaţia
Carnea: când o introducem în meniu?
Unele surse susţin că este bine să introduceţi carnea la vârstă de 7 luni, eu am ales să o fac cam la 8 luni. Este esenţială în alimentaţie datorită proteinei pe care o conţine. Bebeluşii au un proces accelerat de creştere, din acest motiv carnea slabă este extrem de benefică. Carnea se adaugă în meniul copilului etapă cu etapă astfel:
1. Iepure
2. Curcan
3. Găina
Iniţial, o puteţi adaugă gata fiartă în supite, apoi să o mixaţi cu pireul de legume. La 8 luni, 6 grame de carne pe zi este de ajuns, ulterior – creştem doză până ajungem la 30-50 de grame. Iniţial, puteţi alterna în acest mod: o zi îi oferiţi celui mic ou, a două – carne, a treia zi – ou, a patra – carne şi tot aşa. După vârstă de 9 luni îi făceam copilului meu perişoare din carne la abur. Erau un adevărat deliciu
Totodată, foarte mult îmi plăceau şi mă salvă enorm, mai ales când nu reuşeam să gătesc acasă, mâncarea gata preparată la borcănaş. Întâi de toate, eram sigură că-i ofer celui mic alimentul potrivit, la ora potrivită, numai gata să fie consumat. De exemplu, „Ragu” de legume cu carne de iepure sau Legume înăbuşite cu carne de vitelus, broccoli şi carne de iepure, dar şi spaghetti cu carne de pui şi multe-multe altele. Cristian le adoră şi mă ajutau şi pe mine enorm de mult. Uneori, le luăm cu noi şi atunci când mergeam în ospeţie sau aveam de parcurs un drum lung.
Multe persoane susţin că unui copil, în diversificare, îi putem oferi şi ficat de pasăre din comerţ. Nu prea sunt de acord cu acest aliment şi am evitat să îl oferim lui Cristian până la 2 ani, deoarece, datorită rolului sau în detoxifierea organismului, nu prea este considerat a fi un alimente „de calitate”. Ficat de pasăre de casă – de ce nu?
Cred că nu este cazul să accentuez că mezelurile, crenvustii, conservele de carne, pate-urile NU sunt o alternativă bună a cărniţei din alimentaţia celui mic. Deşi un copil ar putea accepta cu plăcere aceste produse, ele NU SUNT DELOC SĂNĂTOASE!!! Li se dau copiilor pe gust deoarece conțin aditivi şi potențiatori de gust!
Peştele este potrivit în primul an de viaţă?
Peştele este recomandat să fie administrat celui mic după împlinirea a 10 luni de viaţă. Testaţi înainte de a administra, cel mic să nu fie alergic. Peştele, în general, conţine proteine uşor asimilabile, lipide de valoare înaltă. Iniţial, se oferă copilului doar 20 g, apoi această doză se poate mari până la 40 g. Folosiţi DOAR carnea de peste alb – cod, păstrăv, crap. Ora potrivită pentru a-i oferi copilului peşte este 14.00, alternând cu carnea de pasăre sau de vită. Eu o ofeream celui mic cu pireu de legume.
P.S. Deşi în alte ţări se recomandă copiilor SOMON în primul an de viaţă, practica mi-a demonstrat că, pentru Moldova, nu este bine să-i daţi copilului acest peşte. Cristian a făcut o alergie foarte urâtă din cauza substanţelor cu care este prelucrat acesta. Medicii noştri pediatri NU recomandă somonul din Moldova să-l oferiţi copilului, DOAR peşte cu carne albă.
Ce facem cu lactatele fermentate? Când oferim celui mic brânză, chefir, iaurt?
La 7-8 luni, se introduc şi produsele lactate acidulate sau fermentate. Produs acidulat, chefir sau iaurt – aveţi grijă să le ageleti pe cele cu CEL MAI MIC TERMEN DE VALABILITATE. Cu cât acesta este mai mic – cu atât mai puţine adaosuri şi conservanţi are produsul. Deseori îi preparam lui Cristian astfel de reţete-fulger: brânză de vaci amestecat cu piersic preparat la abur, cu prună, la fel. Fructul îl preparam la abur 5-7 minute, apoi pisam cu furculiţa brânză de vaci. Un adevărat deliciu! Lui Cristian, de asemenea, îi plăcea şi un produs Gerber® care conţinea iaurt, pară şi piersic sau, mai ales când nu se găseau deja căpşunile în comerţ, căpşuni cu brânză de vaci.
Apropo, brânză dulce de vaci se adaugă, iniţial, în cantităţi mici, crescând treptat cantitatea ei până la 50 de grame spre sfârşitul primului an de viaţă.
P.S. Caşcavalul şi caşul se oferă unui copil după vârstă de 1 an.
Ce tip de fructe i se oferă unui copil aflat la debutul diversificării?
Primele fructe cu care incepeți diversificarea sunt:
- Mere
- Pere
- Prune
- Gutui
- Banane
Apoi, încet-încet oferiţi-i celui mic fructe de culoare portocalie:
- Caise
- Piersici
Produsele cu cel mai înalt risc de alergizare sunt cele de culoare roşie, roşu închis sau chiar negru:
- Căpşune
- Zmeură
- Vişine şi cireşe
- Afine
- Fragi şi alte fructe de pădure
Atenţie mare şi atunci când oferiţi copilului fructe exotice: portocale, kiwi, ananas, rodie, etc. Întâi faceţi probă la produs (oferiţi-i doar o porţie mică-mică). Dacă copilul nu face alergie deloc, abia a 2 – a zi îi puteţi oferi un pic mai mult.
Acele fructe care au un potenţial alergen destul de mare se oferă copilului doar după vârstă de 1 an. Să fiţi extrem de precaut la consumul lor dacă cineva din membrii familiei suferă de alergii.
Deseori, când aveam nevoie de verific reacţia copilului la un produs anume, procuram din farmacie borcănaş cu pireu din acel fruct: de exemplu: Gerber de piersic, prună, pară, măr. ÎI ofeream o linguriţă mică să văd cum reacţionează, ce îi place, ce nu preferă. Între timp, am reuşit să-i aflu preferinţele şi i-am alcătuit meniul din acele produse care îi face o deosebită plăcere să le mănânce. În acest mod i-am stimulat abilitatea de a-şi dori mâncare şi de a duce linguriţă singur la guriţa.
Apropo, pireurile Gerber® (de fructe sau legume) sunt preparate fără adaos de amidon, zahăr, sare, conservanţi şi coloranţi artificiali şi cu sigurantă vor plăcea copilului dumneavoastră.
P.S. Cea mai optimă variantă de consum a fructelor este PIREUL, şi NU sucul. Ca să nu se piardă vitamina C din fruct, găsiţi şi procuraţi o răzătoare de sticlă.
Încă ceva!
Părintii ard de nerăbdare să îşi înveţe copilul să consume diverse alimente. Aceştia deseori uită că stomacul copiilor este însă mic şi nepregătit pentru acest lucru. Aceasta trebuie de făcut raţional, echilibrat şi optim. Produsele Gerber® DoReMi® au fost create în special pentru tinerii exploratori. Acestea au o textură de piure şi conţine piese mici pentru a deprinde copilul cu mîncăruri solide.
Chiar dacă astăzi dispunem de o varietate enormă a alimentelor pentru copilaşi, alimentaţia ideală pentru copii este, totuşi, laptele matern. Acesta conţine absolut totul necesar şi în cantităti necesare. Organizaţia Mondială a Sănătătii recomandă alăptarea exclusivă pină la 6 luni şi introducerea ulterioară a alimentelor complementare, în paralel continuînd alăptarea.
Uleiul vegetal este permis în diversificare!
Câteva picături se pot pune deja în prânzul copilului după 6 luni. Acesta aduce un aport de lipide necesar creşterii şi dezvoltării.
La ce alimente părintele trebuie să fie mai precaut?
- Bucăţele prea mari de legume, carne, sâmburi, nuci-copilul se poate îneca cu ele
- Varză, fasolea uscată, mazărea uscată, lintea – acestea balonează, de aceea oferiţi-le copilului după 10 luni.
- Sare şi zahăr – nciodata nu le-am adăugat în mâncarea preparată acasă. Vreau să simtă gustul nativ al produselor
- Lapte de vaci şi de capră – provoacă indigestii şi dezechilibre ale tractului digestiv. Se oferă doar după vârstă de 3 ani. Până la această vârstă optaţi pentru o formulă de lapte creată special pentru diverse categorii de vârstă.
Ţineţi minte că NU se introduce simultan două produse noi, iar dacă la introducerea unui produs nou în meniu copilul are diaree sau vărsături, înseamnă că acesta nu este acceptat de organism. Nu I le mai oferiţi.
O altă greşeală pe care o fac mamele este că procură borcănaşe cu mâncare pentru copii şi după deschidere, o mai ţin la frigider 2-3 zile. Regulă de aur spune că, după deschidere, dacă din borcănaşul cu mâncare nu este mâncat totul integral, acesta se păstrează la frigider nu mai mult de 24 de ore. Aţi depăşit acest termen, gata, l-aţi aruncat.
Sugarii alăptaţi la sân – au 3 mese principale în 24 de ore
Sugarii alăptaţi natural – au 5 mese principale în 24 de ore
Aveţi grijă că atunci când începeţi diversificarea cu copilul, schema diversificării să o discutaţi cu medicul Dvs. Ce i s-a potrivit copilului meu s-ar putea să nu fie bine pentru copilul Dvs.
Mai aveţi întrebări la capitolul „Diversificare”? Comunicaţi-mi-le şi vă răspund cu drag!