Venirea unui bebeluș pe lume este un motiv de bucurie, dar și unul care generează o multitudine de întrebări tinerilor părinți. Colicile și balonarea sunt unele dintre preocupările cele mai stringente în primele luni de viață a unui copilaș și, de cele mai multe ori, acest fenomen generează multe întrebări ce rămân adesea fără răspuns.
Nu de puţine ori mi-au fost adresate aceste întrebări, aşa că le-am căutat explicaţiile ştiinţifice şi vi le prezint rând pe rând.
- Există o listă de alimente ce ar trebui evitate de mamele ce alăptează pentru a nu cauza flatulenţa (gazele) la nou-născuții alăptați?
Ideea că anumite alimente în dieta mamei pot provoca gaze la copii nu este susținută de cercetările efectuate. Acest lucru nu înseamnă că anumite alimente nu deranjează copilul – fapt des întâlnit în practică. Cu toate acestea, NU există o listă de alimente clar stipulate pe care fiecare mamă ar trebui să le evite în timpul alăptării. Excepţie – doar atunci când observaţi o reacţie evidentă în organismul copilului de fiecare dată când consumaţi un anumit aliment. Cei mai mulţi copii au balonări şu direri de burtică din când în când, unii mai mult decât alţii, aşa că trebuie să vă conduceţi strict de caracteristicile individuale ale propriului copil.
- Poate consumul băuturilor carbogazoase să provoace balonarea copilului?
Nu. Pentru ca ceva să treacă în laptele matern, acesta trebuie să treacă mai întâi în sânge. Bulele dintr-o băutură carbogazoasă nu pot trece în laptele matern şi nu pot afecta copilul, dar pot provoca balonări mamei. În general, băuturile carbogazoase sunt nesănătoase, deseori nu permite calciului să fie absorbit în oase. Amatorii de băuturi carbogazoase se confruntă cu deficit cronic de calciu.
- În cazul în care mama este balonată, poate copilul să aibă dureri de burtică şi flatulenţă?
Nu. Gazele din corpul mamei nu pot trece în laptele matern.
- Care sunt cauzele flatulenţei la copii?
Există mai multe motive care stau la baza apariţiei colicilor. În primul rând, consumul unei cantităţi mari de lapte într-un timp prea scurt, astfel că, cel mic înghite şi aer împreună cu laptele. Remediul: după fiecare alăptare, poziţionaţi copilul vertical, cu căpşorul un pic pe umăr şi loviţi-l uşor pe spate.
O altă cauză: Suptul în reprize scurte şi dese, prin care bebeluşul primeşte doar laptele de început, bogat în lactoză. Această lactoză trebuie să fie digerată în stomac sub acţiunea unei enzime numite lactază. Dacă lactaza este epuizată prin existenţa unei cantităţi prea mari de lactoză, aceasta va fermenta incorect, ducând la apariţia gazelor în intestin.
O a treia cauză: Plânsul - sugarii înghit aer atunci când plâng, deci plânsul se numără printe cauzele flatulenţei.
A patra cauză: Suptul din biberon - sugarii înghit de obicei mai mult aer atunci când beau dintr-o sticlă. Încercați să hrăniți copilul cu o sticlă curbată sau una cu valve dacă acesta este alăptat cu biberonul. Aceste sticle sunt concepute astfel încât să reducă din înghiţirea aerului şi producerea gazelor. Ţineți sugarul cât mai ridicat atunci când îl hrăniți şi după ce a terminat de mâncat, ţineți-l în poziţie verticală încă 10-15 minute. Gravitaţia face în aşa fel încât gazele să fie eliminate. Dacă acesta rămâne într-o poziţie orizontală gazele rămân în organism şi îi provoacă durere. Ajutați bebeluşul să „râgâie” de fiecare dată când mănâncă sau după ce termină de mâncat. Gentil, bateți-l pe spate şi pe gât, cu o mişcare ascendentă de jos spre ceafă.
A cincea cauză: Sensibilitatea la vreun aliment din dieta mamei, inclusiv orice suplimente de vitamine/fier, etc. Dacă acesta este motivul, cel mai probabil veţi observa şi alte simptome, cum ar fi scuipatul excesiv, vomitatul, colici, diaree, erupţii cutanate, congestie persistentă sau curgerea nasului.
A şasea cauză: Orice ar mînca/bea copilul (altceva decât laptele matern), inclusiv vitamine, ceaiuri, medicamente sau suc. Orice substanţă (alta decât laptele matern) poate intensifica balonarea.
A şaptea cauză: Alterarea florei intestinale (după administrarea unui singur biberon de lapte praf este nevoie de două săptămâni de alăptare exclusivă pentru refacerea florei) .
- Cum se tratează flatulența la copii?
- Timpul
Intestinele bebeluşilor nu sunt suficient dezvoltate în primele luni de viață, aşa că, cel puţin în primele 13 săptămâni, sistemul digestiv al nou-născutului încă învaţă să funcţioneze. De asemenea, micuţilor le lipseşte şi flora bacteriană care ajută la digerarea alimentelor. De aceea, gazele provoacă goluri de aer în partea de sus sau de jos a intestinelor. Atâta vreme cât copilul nu pare a fi deranjat de gaze sau nu are alte simptome de sensibilitate alimentară sau alte probleme, atunci timpul este probabil cea mai bună soluţie.
- Ceaiul din chimen dulce, apă de mărar şi alte remedii din plante
Remediile din plante au fost folosite pentru tratarea balonării la copii încă din trecut şi sunt desatul de efective. La fel, mama care alăptează poate bea şi ea acest tip de băuturi.
- Simeticonă
Această substanţă activă este considerată destul de sigură, deoarece nu este absorbită de către organism. Este un antiflatulent care previne acumularea excesivă de bule de gaze în intestine, reduce flatulenţa şi tensiunea la nivelul stomacului, calmând durerea cauzată de acumularea gazelor. Unele studii demonstrează, totuși, că simeticona nu este cu mult mai eficientă decît aşa-zisele «placebo», adică medicamente care acţionează asupra psihicului individului.
SFATURI ŞI RECOMANDĂRI
- Străduiţi-vă să verificaţi cauza care duce la apariţia colicilor la copilul Dvs., este mai eficient să trataţi cauza şi să o îndepărtaţi, decât pur şi simplu să trataţi simptomele.
- Masajul face minuni: un masaj la spate sau unul foarte uşor la burtică îl vor detensiona pe micuţ şi îl vor ajuta să elimine gazele.
- Probioticele – discutați cu medicul copilului despre posibilitatea administrării de probiotice bebelușului. Astfel, veți ajuta la formarea florei intestinale. Pediatrul va sugera care probiotice ar fi potrivite.
În general, flatulenţa nu cauzează probleme medicale grave care să necesite un tratament. Însă dacă observați că micuţul are şi alte simptome asociate, vizitaţi un medic pediatru.